Divertisment, Filme

Greșeala științifică din noul film The Martian – un element cheie al acțiunii

Distribuie articolul pe:

The Martian filme

Presiunea atmosferică de pe Marte este doar 1% din cea a Pământului. Ceea ce face ca „aerul” de pe Marte să fie prea rarefiat pentru ca vântul să poată avea impact și să producă pagube.

În prima scenă din The Martian, un SF elogiat pentru gradul său de realism, o furtună uriașă pe Marte amenință să răstoarne singura navă spațială cu care grupul de astronauți se pot întoarce acasă. Așadar, aceștia renunță la misiune pentru a se salva. Imediat ce ies în furtună pentru a putea ajunge la nava lor, aceștia plonjează în beznă și în vânt puternic, într-atât de puternic încât va rupe o antenă satelit, care va lovi personajul principal, pe Mark Watney (Matt Damon), separându-l de restul grupului.

Cu Watney rămas în urmă și cu o navă spațială clătinându-se amenințător, echipajul decolează. Scena furtunii de praf este plină de suspans, și este un punct bun de pornire pentru un blockbuster intens așteptat de către regizorul Ridley Scott. Dar este total neverosimilă, scrie Kelly Dickerson, jurnalist pe tehnologie, pentru publicația businessinsider.com, citând surse ale The New York Times.

Este adevărat că pe Marte furtunile de praf bântuie mereu planeta, însă – în același timp – presiunea atmosferică de pe Marte este doar 1% din cea a Pământului. Ceea ce face ca „aerul” de pe Marte să fie prea rarefiat pentru ca vântul să poată avea impact și să producă pagube, declară pentru The New York Times Jim Greene, director de științe planetare la NASA.

Un alt om de știință, Jim Bell, care lucrează cu vehiculele tip Mars rover, declară pentru Forbes: „Dacă ați fi pe Marte, un vânt de 100 de mile pe oră (160 km/h) ar fi simțit de parcă ați primi în față un sac de pene”…

Așadar, este surprinzător că Andy Weir, autorul romanului SF pe care Scott l-a ecranizat, știa de fapt că scena este pură ficțiune. Pentru că, într-un capitol de întrebări și răspunsuri de la sfârșitul cărții, Weir a explicat că a dorit să facă povestea cât mai verosimilă cu putință, însă avea nevoie de furtuna de nisip ca element narativ.

Weir și-a explicat raționamentul astfel: „A fost o concesie pe care am făcut-o în mod deliberat, pentru că am crezut că va fi mult mai dramatic să îl vedem pe protagonist rămas captiv pe Marte în urma unui fenomen meteorologic. Și asta ajută la construirea poveștii cu astronautul contra planetei Marte, o luptă în care planeta lovește prima. Însă, în realitate, episodul nu ar fi posibil…”
Cu atâtea cercetări și cu atâta atenție acordată detaliilor științifice în restul cărții, scriitorul și regizorul sunt de iertat pentru o mică licență creativă. În fond, este vorba de science fiction, iar scena din film este foarte, foarte reușită.

Sursa: cinemagia.ro

 

Distribuie articolul pe:

You Might Also Like

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>