Business

Cele mai neinspirate decizii în afaceri

Distribuie articolul pe:

 

Probabil că nu există antreprenor care să nu fi luat la un moment dat o decizie greşită, cu consecinţe mai mici sau mai mari pentru stabilitatea afacerii sale. Ca şi în viaţa de toate zilele, în afaceri este bine să fii atent la erorile altora şi să înveţi ceva din acestea, evitând astfel să simţi pe propria “piele” efectele unei decizii prost inspirate.La prima vedere am crede că oamenii de afaceri nu greşesc niciodată, dar viaţa arată ca adesea ei iau decizii nu numai greşite, ci de-a dreptul păguboase. Iată o privire de ansamblu asupra a câtorva din cele mai proaste decizii corporatiste făcute vreodată.

decizii1Scepticismul lui Ross Perot
În anul 1949, Henry Ross Perot era deja unul dintre cei mai prosperi oameni de afaceri ai Statelor Unite. Atunci s-a prezentat în faţa lui un tânăr de 23 de ani, care tocmai pusese la punct o afacere cu calculatoare – domeniu încă puţin testat la acea dată.
Tânărul propunea să-i vândă întreaga afacere, cu toate ideile sale şi chiar se oferea să se ocupe de dezvoltarea ei, ca angajat al lui Ross Perot. Acesta a cam stat la îndoială, dar când a auzit preţul cerut de electronist, 40 milioane de dolari, i-a răspuns categoric că nu aruncă banii pentru joacă unui tinerel.
Problema e însă că tinerelul se numea Bill Gates, iar joaca se numea Microsoft. În prezent, afacerea valorează 343 miliarde de dolari, adică a crescut de peste 80.000 de ori.

FILE - This March 17, 2010, file photo, shows a closing Blockbuster stores in Racine, Wis. Dish Network announced Wednesday, Nov. 6, 2013, it will close the remaining 300 Blockbuster locations scattered across the United States. Dish Network expects the stores to be closed by early January. Dish Network says about 2,800 people will lose their jobs. (AP Photo/Journal Times, Scott Anderson, File)

Meschinăria companiei Blockbuster
Blockbuster, cândva cea mai prosperă companie americană în domeniul comercializării şi închirierii de jocuri video, a fost gata să accepte la începutul anilor 2000 oferta firmei Netflix, care propunea să-i găzduiască publicitate în reţeaua sa internaţională de localuri Internet-cafe.
Când să se încheie afacerea, co-fondatorul Reed Hastings, de la Netflix, s-a răzgândit, oferind întreaga companie, cu reţea cu tot, la preţul de 50 milioane de dolari. Blockbuster a dat înapoi, iar Netflix a fost nevoită să repete oferta altor firme, care comercializează şi închiriază jocuri şi doresc publicitate. Rezultatul? În 2010, Blockbuster a dat faliment. Concurenţa este neiertătoare!
decizii2Ziua când Google n-a meritat un milion de dolari
În 1999, Google oferea firmei Excite motorul său de căutare la un preţ care astăzi ar părea ridicol: un milion de dolari. Proprietarii de la Excite, Sergy Brin şi Larry Page, nu acceptau însă niciodată să ia o hotărâre, fără o negociere prealabilă. Au oferit, la prima discuţie, 750.000 de dolari.
Cei de la Google au strâmbat din nas, întrucât nu le plăcea negocierea şi au rămas stăpâni pe propriul motor de căutare, care astăzi valorează 400 de miliarde.

decizii3Prăbuşirea firmei Kodak
Decenii în şir, Kodak a fost marca numărul unu în lume pentru aparatele foto. Stăpână pe situaţie, n-a dat atenţie faptului că un angajat modest al companiei a creat de unul singur în 1976 primul aparat foto digital. Nu s-a grăbit să-l achiziţioneze şi să pună în valoare ideea salariatului.
Dar ideea a fost preluată de alţii, iar brandul Kodak a intrat curând în vrie. Agonia a durat până în 2012, când şi-a declarat, în sfârşit, falimentul.

decizii4The Beatles refuzaţi
La începutul lunii ianuarie 1962, casa de discuri Decca audia câţiva tineri, care îşi susţineau programul vocal, acompaniindu-se singuri la chitară. După audiţie, reprezentantul casei i-a comunicat impresarului baieţilor că n-au glas, iar vremea chitarei a apus demult. Pe scurt, nu-şi va pierde timpul cu asemenea ofertă.
După ce au mai fost refuzaţi de încă o casă de discuri, cei patru, constituiţi în grupul The Beatles, deveneau idolii amatorilor de muzică modernă, cu încasări fabuloase atât pentru ei, cât şi pentru organizatorii spectacolelor sau înregistrărilor lor. Decca mai regretă încă şi astăzi.

WU-logoCum a luat plasa Western Union
În anul 1877, Alexander Graham Bell, inventatorul telefonului, oferea firmei Western Union, care exploata telegraful în America, toate drepturile de proprietate asupra invenţiei sale.
Managerul firmei, William Orton, considera însă că afacerea nu este profitabilă, întrucât nu va putea concura telegraful, deja impelementat, verificat şi utilizat în condiţii de deplină siguranţă în aproape întreaga lume. Ca urmare, i-a trimis lui Bell o scrisoare, în care îi transmitea că „nu cumpără jucării electrice”. Paguba este greu de evaluat astăzi.

snappleRateul Snapple
Cumpărarea brandului de băuturi nealcoolice Snapple de către concernul Quaker Oats este considerată una din cele mai grave erori din istoria afacerilor. Achiziţia a costat în anul 1994 peste 1,6 miliarde dolari.
Pentru a amortiza mai repede suma, cei de la Quaker Oats şi-au propus schimbarea schemei de distribuţie, a strategiei de publicitate şi a designului produselor.
Întrucât mai bun este duşmanul binelui, reorganizarea a descumpănit distribuitorii, care au început să se retragă. Quaker Oats a încercat să salveze situaţia prin schimbarea brandului în Snapple Gatorade, ceea ce a derutat consumatorii.
În doi ani şi jumătate, Quaker Oats a reuşit cu greu să vândă companiei Triarc tot ce mai rămăsese din brand, la numai 300 mii dolari – nici 19% din cât plătise la achiziţie.

Sursa: ziare.com

Distribuie articolul pe:

You Might Also Like

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>